Fele Gallagher, vol 3

Un nou semestru la Academia Gallagher pentru Tinere Excepţionale, şi Cammie Morgan continuă să cocheteze cu pericolul – având, evident, o acoperire pentru orice ocazie, căci fiind spioană în pregătire, pentru ea identităţile false reprezintă o metodă de supravieţuire.
Dar când Cammie se duce la Boston pentru a fi alături de prietena ei Macey atunci când tatăl acesteia este nominalizat la vicepreşedinţia Statelor Unite, convenţia politică naţională se transformă pentru cele două fete într-o adevărată capcană. Pentru a împiedica răpirea lui Macey – o ţintă politică majoră –, Cammie se vede nevoită să renunţe la acoperirea ei.

Dar cine sunt răpitorii? Extremişti politici sau nişte personaje mai sinistre? Şi ce rol joacă Zach, misteriosul (super-sexy) băiat de care Cammie e îndrăgostită, şi care îşi face mereu apariţia pe neaşteptate, la adunări politice şi în trenuri? (Cammie încă nu a decis dacă el este băiatul bun sau cel rău, dar asta nu o împiedică să se gândească mereu la el!)
Cu ajutorul unei uluitoare foste Fete Gallagher, Cammie şi prietenele ei sunt decise să descopere maleficul grup care le ameninţă existenţa – a lor şi a întregii şcoli – şi să afle adevărata lui motivaţie. Şi în toată această aventură – misterioasă, cu răsturnări bruşte de situaţie şi momente de tensiune extremă – Cammie şi prietenele ei învaţă două lucruri: A) Viaţa în lumina reflectoarelor nu este întotdeauna cea mai plăcută, căci nu ştii niciodată cine te poate pândi. Şi B) Lucrurile nu sunt niciodată aşa cum par, şi cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un spion este să-şi urmeze instinctele.

Ce cred eu: Cel de-al treilea volum este si mai tare decat primele doua. Este preferatul meu de pana acum; Il ador pe misteriosul Zach mai mult ca oricand, si pe Macey la fel ~smart ass~. M-am jelit o cascada in timp ce citeam, pentru ca: 1. Fetele au fost ranite, rau; 2. Spuneti-i o data lui Cammie adevarul!; 3. Mama si matusa nebune! stiti cine este tinta! de ce nu faceti ceva in legatura cu asta?; 4. Cammie e comotionata, Macey are mana rupta (si sulfetul), si Cercul C. vrea sa distruga ce au ele mai de pret. adsghsfhgjghj. De ceeeeeeee? Si marti apare urmatoarea carte, de abia asteeept 🙂

 

Anunțuri

Balerini Vs Patine

Personal, n-am incercat sa fac balet, dar am incercat sa patinez. Si mi se pare al naibii de greu. tinand cont ca trebuie sa-mi indoi genunchii mei care scartaie, sa ma aplec usor in fata, dar nu prea mult, ca vin in bot, sa nu ma las pe spate, dar nu prea mult ca imi rup..c.. coloana 😀 Totusi nu mi se pare imposibil. Ma mai tin de o margine, de un copil de 5 ani care zici ca s-a nascut cu patinele in picioare si ma descurc. Dar cand vine vorba de balet… vai. Am incercat sa ma ridic in varful degetelor, si uimitor! N-am reusit decat sa cad, sa ma lovesc sau sa vin gramada peste careva. Minunat, sau ce? Asadar, baletul mi se pare imposibil de realizat, cel putin fara cativa ani de antrenament, sau o pregatire atenta din partea unui profesor peste fire de rabdator.

Atat patinajul, cat si baletul, inseamna mai mult decat sa porti o rochita scurta si frumoasa, sa zambesti (cand pe tine te dor picioarele de mori) si sa primesti premii si flori. Inseamna ore de munca, ani de antrenamente si o viata intreaga de alimentatie sanatoasa (nu ca ar fi un lucru rau, dar pe bune, un tort cu ciocolata din cand in cand nu face rau). Eu m-am pronuntat in favoarea patinajului pentru ca (pana la urma) am reusit sa patinez fara sa sufar daune majore .

Voi ce parere aveti? 🙂

Gaudeamus, targ de carte

http://www.gaudeamus.ro/

Meduza tremura de exaltare si nerabdare. De abia astept luna noiembrie, si mai cu seama, sfarsitul lunii noiembrie. Are loc a X-a editie a targului de carte Gaudeamus intre 17 si 25 noiembrie, la sala Romexpo, Bucuresti. Va fi a doua oara cand merg, dar de data asta promit sa stau mai mult (anul trecut am ajuns tarziu si a trebuit sa plec repede, dar tot am avut timp de un ocol si sa cumpar 3 carticele:D si atunci ningea, si am mancat covrigi cu maini inghetate, si mirosea a vin fiert..of, ce vremuri 8-> ) Deci deci deci, abia astept, abia astept. Ca daca nu vin cu scoala, si nici cu biblioteca, trenule masina mica, meduza vine la capitala si pe jos daca e nevoie :))

Trebuie sa acordam credite si sa ridicam in slavi Radioul Romania Actualitati, fiindca organizeaza o noua editie a targului de carte. 🙂 Ne vedem pe acolo, categoric! 🙂

Pe cuvant de spioana

După ce a trebuit să renunţe la primul ei prieten, Josh, tot ce-şi doreşte acum Cammie este un semestru liniştit. Dar asta e mai uşor de spus decât de făcut când eşti elevă la cea mai bună şcoală din lume… pentru spioane: Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale.

După ce este învinuită pentru o breşă în securitate care pune în primejdie statutul ultra-secret al şcolii, Cammie şi prietenele ei află că şcoala lor urmează să găzduiască o serie de musafiri misterioşi — nume de cod: Blackthorne. Şi, în curând, fetele se strecoară prin pereţi şi coridoare secrete, montează microfoane şi dispozitive de urmărire şi iau amprente pentru a afla adevărul despre Blackthorne şi pentru a o disculpa pe Cammie. Şi chiar dacă au încredere în talentele lor de spioane, de data asta ţintele sunt mai dificile (şi mai sexy!), iar miza pentru inima lui Cammie — şi iubita ei şcoală — mai mare ca niciodată. (Completarea mea: pana la urmatorul volum care este, daca se poate, si mai misto decat acesta si decat primul volum)

Ce cred eu: Mi-a placut. Si mi-a placut mult. Nu, nu Zach e motivul.. eh, bine ,poate un pic :D. Dar serios, a fost smecher, si amuzant, si mi-a facut ziua frumoasa. :)) O carte care te inveseleste, este o carte buna. Trust me on that. Atat am avut de spus, Zach este =p~ hm..ce spuneam? Da, deci personajele devin din ce in ce mai simpatice, iar noul proiect al celor 4 fete, Cammie, Bex, Liz si Macey este extrem de incitant. Nota mea, 4 din 5 🙂

Daca ti-as spune ca te iubesc, ar trebui sa te omor

Cammie Morgan este elevă la Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale, o şcoală de fete tipică — evident, tipică doar dacă la orice şcoală s-ar preda arte marţiale avansate la ora de Educaţie fizică, cunoştinţe despre cele mai noi arme ale războiului chimic la orele de Ştiinţe, iar elevele ar primi distincţii pentru spargerea codurilor CIA la orele de Informatică.
Deşi pretinde că este o şcoală pentru genii, Colegiul Gallagher este de fapt o şcoală pentru… spioane! Iar Cammie, chiar dacă vorbeşte fluent paisprezece limbi străine şi este capabilă să omoare pe cineva în şapte feluri diferite cu mâinile goale, habar n-are ce să facă atunci când întâlneşte un băiat obişnuit, care crede că şi ea este o fată obişnuită.
Sigur, Cammie poate să-i asculte convorbirile telefonice, să se infiltreze în calculatorul lui ca un hacker sau să-l urmărească prin oraş cu iscusinţa unui adevărat James Bond. Dar va reuşi oare să se descurce într-o relaţie cu o persoană care nu trebuie să afle niciodată adevărul despre ea?

Ce cred eu: Ok, cartea a fost super tare. M-am distrat incredibil citind-o, si m-a facut sa ma simt..o spioana. Da, stiu, ma ia durerea de spate in secunda in care ridic piciorul la o inaltime mai mare de un metru, dar eu tot ma simteam o spioana :)). Cammie Morgan este un personaj incredibil de amuzant, facand din ea, evident, personajul meu preferat. Asta nu inseamna ca nu le plac si pe Liz, Bex (<3), Macey (snoaba enervanta pe care o voi adora in volumele urmatoare), Joe Solomon, Josh, directoarea Rachel. Si da, acel eprsonaj enervant, care ma streseaza mereu exista. Nu se putea altfel; Se numeste Tina Walters, si este incredibil de enervanta. Bine, intrec masura 😀 Dupa ce am sa le citesc, recitesc si rerecitesc, am sa organizez un concurs avand ca premiu aceasta serie, dar pana atunci, blogul meu va fii citit de milioane de oameni (ha, ce-ar mai fi? :)). ) Nota mea 3 din 5. 🙂 Este o nota buna, mai buna decat prima mea nota la chimie (2) :))

Bunaaa!

Bine, incepem. Adevarul este ca am ezitat atat sa scriu o postare, pentru ca (ma bate rau word press-ul) nu prea ma descurc cu blogul asta. Pe celalalt este cu muuult mai usor. Dar, incet incet, invatam. Doar n-o trebui sa fiu un geniu in IT ca sa scriu pe un blog (sau..?) Deci, bine am venit in blogosfera! 🙂